Băncile există cu scopul de a ne lăsa banii și de a-i păstra în siguranță. Dar nu este întotdeauna așa. Infractorii cibernetici au multe modalități de a accesa datele noastre bancare. Mai ales datele sensibile care sunt foarte suculente pentru atacatori și o îngrijorare serioasă pentru cei afectați.
Legea serviciilor de plată impune băncilor să implementeze măsurile de securitate necesare pentru „verificarea identității plătitorului”. Adică, asigurați-vă că persoana care face o mișcare este proprietarul contului și nu altcineva fără permisiune. Pe de altă parte, utilizatorul are responsabilitatea de a nu acționa cu neglijență. Ceva care nu este întotdeauna îndeplinit. Și atacatorii cibernetici profită de acest lucru.
Phishing: cea mai comună înșelăciune
Tipul de atac în care mesajele frauduloase sunt trimise multor utilizatori în speranța că cineva va înțepa și va fi înșelat este cunoscut ca „phishing”. Un exemplu este clasicul SMS care se prezintă drept bancă. Practic, mulți utilizatori care îl primesc îl vor ignora pur și simplu, dar vor fi cei care cred că este oficial și vor decide să acceseze site-ul pe care le spune.
Obiectivul acestor SMS-uri este ca noi să accesăm un site web similar cu cel al băncii noastre și să le oferim informații confidențiale, cum ar fi parole sau informații despre cardul de credit, crezând că banca este cea care ne solicită acest lucru. O înșelăciune care poate fi mai mult sau mai puțin credibilă, deoarece uneori aceste SMS-uri au niște informații specifice de la noi care facilitează înșelăciunea.
Aici trebuie să ne amintim că banca nu ne va cere niciodată informații direct prin SMS sau prin poștă. Daca banca are nevoie de ceva de la noi, fie ne trimite o scrisoare certificata, fie ne poate anunta digital, dar indicatia va fi ca noi sa ne contactam sau sa ne uitam la ea. Dar niciodată printr-un link.
Pe lângă banca noastră, atacurile de phishing încearcă să uzurpare identitatea altor instituții publice precum Trezoreria, Poșta sau Poliția, precum și companiile cu care este posibil să fi contractat un serviciu de plată, precum Iberia, Microsoft sau Amazon.
Sfatul de la INCIBE pentru a evita phishing-ul este să acordați o atenție deosebită comunicărilor pe care ni le trimit. Asigurați-vă că adresa de e-mail de origine este corectă, că subiectul nu este suspect, că codul QR nu ne duce la o platformă de ortografie perfectă, că nu este o platformă de ortografie perfectă. și, mai presus de toate, fiți suspicios când vă cereți informații sensibile.
În cazul în care este prea târziu și am fost victime, cel mai bine este să contactați banca direct, să le explicați ce s-a întâmplat și să-i cereți să schimbe măsurile de securitate necesare.
Malware: urmăriți ce instalați
O altă modalitate prin care atacatorii cibernetici pot pătrunde în banca noastră este prin infectarea telefonului mobil cu un anumit tip de malware. Aici trebuie să aveți grijă să nu instalați aplicații de origine necunoscută sau să descărcați fișiere de origine dubioasă.
Adevărul este că sistemele de operare mobile moderne își aplică deja propriul strat anti-malware, așa că instalarea acestor programe nu este atât de ușor. Dacă aceste protecții sunt trecute, mobilul nostru ar putea fi compromis și, de exemplu, ceea ce este afișat pe ecranul dispozitivului ar putea fi văzut de infractorii cibernetici.
Accesul realizat este aproape total. Infractorii cibernetici pot avea acces la contacte, mesaje, fotografii, locație, înregistrează audio, fac fotografii sau videoclipuri, accesează fișiere... chiar și instalează alte aplicații fără ca noi să știm. De exemplu, un keylogger care înregistrează apăsările de taste. Adică introducerea parolelor pe care le plasăm pe site-urile băncii. Deși acestea sunt sigure a priori, infractorii cibernetici pot vedea când le scriem dacă au reușit să compromită securitatea mobilului nostru.
Mai sofisticat: „formjacking”
Acesta este un caz în care utilizatorul nu are nicio modalitate de a verifica dacă este atacat. „formjacking” este un tip de atac cunoscut sub numele de „Man-in-the-middle”. Tehnica constă în compromiterea sistemului de plată al unui site web, introducerea unui cod rău intenționat care trece neobservat și colectarea tuturor datelor introduse în acesta.
Adică, utilizatorul plătește pe un site web și totul funcționează așa cum ar trebui. Acea operațiune a fost însă compromisă și, pe lângă companie, infractorii cibernetici preiau și detalii bancare, precum cardul de credit introdus. CVV inclus, așa cum am văzut deja în cazul Air Europa.
Aici utilizatorul nu este neglijent. De fapt, compania a fost piratată. Dar, în loc să vizeze compania, obiectivul acestui hack este să-și atace utilizatorii. Prin această metodă, mii de carduri de credit au fost scurse, ceea ce a dus la sancțiuni de sute de mii de euro.
Doar cu numărul cardului dvs. pot face multe
Pentru a accesa contul nostru bancar, nu aveți nevoie de toate informațiile despre card. Uneori, cifrele și ceva inginerie socială sunt suficiente. Vorbim despre escrocheria cunoscută sub numele de „Carding'. În acesta, infractorii cibernetici obțin mai întâi informațiile despre cardul nostru și apoi le folosesc în mod fraudulos, astfel încât sfârșim prin a plăti pentru achizițiile lor.
Numărul este obținut din scurgeri prin încălcări de securitate. Aici vă explicăm cum să știm dacă parolele sau datele noastre personale au fost scurse pe internet.
Din fericire, este din ce în ce mai frecvent ca cardurile de credit să implementeze măsuri de securitate suplimentare pentru plata online. Ne cere să introducem un număr sau o parolă atunci când se face o achiziție.
Pericolele schimbării SIM
Unul dintre mecanismele de securitate ale băncilor este să conectăm totul la telefonul nostru mobil. Trimite-ne un SMS pentru a verifica dacă suntem noi. Cu toate acestea, o altă tehnici ale infractorilor cibernetici este „SIM swapping”. Practic, constă în înșelarea angajatului magazinului operatorului și realizarea unei copii a SIM-ului nostru, predarea unui act de identitate falsificat.
Odată ce obții copia SIM-ului, acum ai acces la banca digitală și poți reseta parola solicitând-o prin SMS. Un mesaj care ajunge tocmai la numărul de telefon pe care l-am dat băncii, dar care cu această metodă se află și în posesia lor.
Aici responsabilitatea cade de partea operatorilor. În 2022, AEPD a amendat Movistar (900.000 de euro), Orange (700.000 de euro), Más00000002 de euro, Más0M și Vodavil (3.940.000 euro) pentru că nu a aplicat suficiente măsuri pentru a-și proteja clienții de schimbul SIM.
Băncile au și ele responsabilitate
Deși eroarea în unele cazuri este a utilizatorului, adevărul este că și băncile au o mare parte din responsabilitate. Poziția lor este că cazuri precum phishingul reprezintă „neglijență gravă” din partea noastră și refuză să accepte consecințele. Cu toate acestea, jurisprudența actuală susține că ar trebui să fie banca care își asumă responsabilitatea și în cazurile de stocaren. phishing.
Imagine | FLY:D
În investigația noastră tehnică | Cum să știi dacă telefonul tău mobil a fost spart și ce lucruri să cauți pentru asta