Pe 6 iunie 2013 am început să fim mai conștienți de confidențialitatea noastră. A fost unul dintre obiectivele lui Edward Snowden, care în acea zi a început să scurgă documente confidențiale surprinzătoare. În ele am descoperit diverse programe ale NSA și ale altor agenții de informații în care a fost expusă activitatea lor masivă de monitorizare și spionaj. În ele, mai presus de toate, ne-am trezit puțin din letargia noastră.
Descoperirea unor programe precum PRISM i-a determinat pe mulți să adopte o nouă atitudine față de confidențialitate și securitate în toate domeniile. Bineînțeles că am făcut-o în domeniul mobilității, dar dacă a existat un un alt protagonist în care discursul s-a schimbat, acesta este pe Internet, unde oamenii par să fi realizat că ar trebui să fie mai conștienți de modul în care folosesc acest gigantic mijloc de comunicare.
Nu tuturor le pasă, dar contează
În Priceonomics au analizat această schimbare a obiceiurilor și obiceiurilor noastre atunci când ne conectăm la internet și au pornit de la un eveniment curios: în aprilie a acestui an, John Oliver, celebrul interviu al lui Last Week Edward Snowden, a jucat. În acel interviu unic - nu-l ratați, puteți activa subtitrările în butonul CC (Closed Captions) întotdeauna util de pe playerul YouTube - Oliver a s-a confruntat cu impactul acelor dezvăluiri cu persoana responsabilă de ele cu simțul său deosebit al umorului.
În acel interviu ceva era clar: departe de a ști toată lumea cine era Snowden și nici nu citise sau auzise despre programele de spionaj și monitorizare în masă. Dar cel mai surprinzător lucru este că pentru unii care erau conștienți, problema nu părea să-i îngrijoreze. Nu și-au dat seama de implicații. Părea că pe internet dezvăluirile lui Snowden nu schimbaseră nimic.
Și totuși, au făcut-o.
La scurt timp după, a apărut o analiză (PDF) de către Alex Marthews, expert în confidențialitate și membru al Digital Fourth, Catherine și Economist Tucker, MIT. Cei doi analizaseră comportamentul diverșilor termeni de căutare în Google Trends și descoperiseră că scurgerile NSA au avut un impact asupra modului în care utilizatorii foloseau internetul.
Așa cum a dezvăluit în acea analiză, atât cetățenii Statelor Unite, cât și cei din afara Statelor Unite au fost mai atenți la termenii de căutare pe care i-au folosit pe internet, care i-ar putea pune în pericol din partea guvernului (aveți grijă la căutarea „bombelor”, de exemplu). Lucrurile au fost și mai interesante când au descoperit că în afara Statelor Unite a existat și o altă schimbare unică: aceea de a a fi atent și la termenii sensibili de căutare la nivel privat (căutând „doamne de escortă” sau „schimbare de sex”, de exemplu, indicau ei în textul original).
Acest studiu a fost finalizat cu un sondaj pe 6.000 de persoane în care au încercat să afle dacă diverși termeni de căutare ar putea fi sensibili și dacă respondenții au considerat că acești termeni de căutare le-ar putea „întâmpina în necazuri” sau îi pot „stinge” în fața familiilor lor dacă aceste căutări și autorii lor ar fi făcute publice.
În aceste cazuri, a fost clar că termeni precum cei citați și mulți alții au ridicat de fapt aceste temeri din partea respondenților. Când se compară utilizarea acelor termeni care îi puteau pune în probleme cu guvernul, pe de o parte, sau cu prietenii lor, pe de altă parte, s-a constatat că utilizarea lor a fost semnificativ mai mică după dezvăluirile programelor NSA precum PRISM. Responsabilii studiului au spus clar:
Studiul nostru ajută la stabilirea unui fapt comun pentru toate părțile: supravegherea reduce comportamentul de căutare. Nu ne așteptam ca oamenii să fie de acord că acest lucru este rău sau bun, dar studiul nostru dezvăluie că această răcire a utilizării anumitor termeni de căutare are loc de fapt.
Marile companii de internet încearcă să-și spele imaginea
Această utilizare a termenilor de căutare nu a fost singura afectată. La aceste descoperiri au trebuit să reacţioneze şi restul serviciilor pe care le folosim zilnic pe Internet. În documentele scurse era clar că NSA reușise să aibă acces direct la serverele în care erau stocate cantități mari de informații pe care utilizatorii le-au partajat prin serviciile cloud ale Google, Apple, Facebook sau Twitter.
Managerii de top ai aceste companii rapid au negat astfel de intruziuni în sistemele lor, dar adevărul este că toate aceste companii au fost obligate să colaboreze cu guvernul în investigații secrete, dacă justiția o impunea, și nu au putut nega în mod concludent faptul că aceste investigații au avut loc. Barack Obama a vrut să tempereze spiritele cetățenilor săi afirmând că aceste investigații au fost efectuate asupra cetățenilor din afara Statelor Unite, dar asta în mod logic nu i-a liniștit în niciun fel pe utilizatorii acestor servicii din afara acelei țări.
Încrederea utilizatorilor în aceste servicii a scăzut, dar chiar și așa creșterea utilizării lor nu a scăzut și, de fapt, a crescut. Pentru a realiza acest lucru, totuși, toți au fost nevoiți încă o dată să sublinieze pe a utilizatorilor, și aici de exemplu Apple -care nu a fost liber de aceste sarcini de spionaj - a fost deosebit de proactiv în href="https://www.applesfera.com/ios/apple-insiste-a-los-tribunales-no-hay-modo-de-acceder-a-los-datos-de-un-iphone-con-ios-8-o-posterior#c780076">includerea sistemelor de criptare care împiedică a avea „uși din spate” în dispozitivul mobil, de exemplu.
Spionajul masiv nu pare să servească niciunui scop
Atacatele teroriste din ultimii ani au servit drept argumentul perfect pentru a încerca să impună controale asupra tuturor tipurilor de media, iar dacă a existat un mediu aparent incontrolabil, acesta a fost internetul. Atacurile din 11 septembrie au pus bazele acestei noi strategii de control, dar lucrurile s-au înrăutățit în ultima vreme.
De fapt, ultimele atacuri teroriste nu au făcut altceva decât să reaprindă dezbaterea dintre conducători, care pariază pe o rețea de rețele în care en-ciion-fracciones de contra-de-criptare și că teroriștii nu pot profita de acel instrument pentru a pune acele atacuri.
Forțele de securitate franceze au propus, de exemplu, interzicerea accesului la rețeaua Tor, în timp ce Obama a făcut declarații recente despre anonimat în zilele trecute. „Internetul elimină distanțele dintre țări și vedem eforturi tot mai mari ale teroriștilor care doresc să otrăvească mințile unor oameni precum cei responsabili de atentatele cu bombă la Maratonul din Boston sau ucigașii din San Bernardino.”
Acest control pe internet pe care l-au propus de multă vreme în Statele Unite și pe care au încercat să-l întărească și în unele țări europene -Franța a pic.twitter.com/kuxFDLfF3R
— Edward Snowden (@Snowden) 9 decembrie 2015Însuși guvernul Statelor Unite pare să admită ineficiența acestor programe masive de spionaj care nu au reușit să oprească niciun atac, dar așa cum spune Snowden într-un tweet imediat ulterior, „chiar dacă ar face-o, aceasta nu ar fi o victorie. Abandonarea unei societăți deschise de frica terorismului este singura modalitate de a fi învins de ea”. Această reflecție este și mai evidentă atunci când ținem cont de faptul că, de exemplu, în recentele atacuri de la Paris, teroriștii au comunicat cu servicii tradiționale de SMS-uri și telefoane mobile necriptate, precum și telefoane mobile necriptate.
Unii experți avertizează asupra pericolelor acestei strategii. Jim Sensenbrenner, care a contribuit la crearea proiectului Patriot Act după atacurile din 11 septembrie din Statele Unite, a spus recent: „morala este că democrația depinde de respectul libertăților civile”. Presiunile care au apărut în guvernul George W. Bush au dus la luarea unor măsuri care, în opinia sa, au depășit ceea ce era rezonabil:
În termeni practici, răspunsul este să vizați oamenii despre care știți că fac lucruri rele și să nu considerați suspecți 99,8% dintre oameni, inclusiv marea majoritate a adepților islamului care nu au intenția de a comite atacuri teroriste.
Acest control asupra internetului ar putea avea un impact și mai mare decât l-au avut revelațiile Snowden și, probabil, i-ar face pe cei care nu și-au schimbat obiceiurile de utilizare a internetului și mai precauți atunci când folosesc un instrument controlat în mod deschis de guvernele diferitelor țări. Utilizarea internetului s-a schimbat după dezvăluirile Snowden, dar s-ar putea schimba mult mai mult.