În iulie anul trecut, Elon Musk a prezentat cele mai recente progrese în dezvoltarea Neuralink, proiectul său de crearea unei interfețe creier-calculator folosind senzori capabili să ne citească mințilecare să fie implantate prin „cusut” fire microscopice în creierul nostru.
De atunci, compania (care și-a dublat forța de muncă din august, trecând de la 20 la 45 de angajați) și-a menținut un profil mediatic scăzut, mai ales în comparație cu alte companii conduse de miliardarul sud-african.
Cu toate acestea, Musk se remarcă prin capacitatea sa de a genera titluri, indiferent dacă există sau nu progrese tehnologice care le justifică. Cu această ocazie, agitația a fost provocată de apariția sa pe podcastul lui Lex Fridman despre Inteligența artificială, în cadrul căruia a afirmat că Neuralink va putea „vindeca multe boli legate de creier”.
Musk își propune să vindece pe cei incurabili
Nimic nou până în acel moment: nu este prima dată când a promis că produsul său ar putea fi de ajutor persoanelor care suferă de schizofrenie sau sindrom Alzheimer. Cu toate acestea, cu această ocazie a inclus printre aceste boli
„Orice, cum ar fi autismul sau pierderea memoriei [...] părinții care nu își amintesc numele copiilor lor, așa ceva.”
Musk încerca să explice în acea parte a conversației posibile moduri în care Neuralink ar putea avea un „impact pozitiv asupra lumii”... dar includerea autismului ca „boală” a stârnit controverse. Centrul SUA pentru Controlul Bolilor nu o consideră o boală, ci mai degrabă „o dizabilitate de dezvoltare care poate provoca efecte sociale și de comunicare și probleme de comportament”.
„Experiența fiecărei persoane cu autismul este total unică și, de asemenea, nu există niciun „autism”, nu există „un singur tratament” [pentru acesta]”, explică Thomas W. Frazier, director științific al Autism Speaks, în Mashable. Consensul comunității medicale este că ar trebui abordat ca parte a identității persoanei și nu ca o problemă care trebuie „rezolvată”.
Pe de altă parte, deși este adevărat că astăzi există cercetări cu implanturi cerebrale care stimulează electric anumite regiuni ale creierului pentru a trata boala Alzheimer, aceasta nu are prea mult de-a face cu conceptul de interfață creier-calculator.
Nu ar fi prima dată când Musk nu vrea să spună ce spune
Adevărul este că, nefiind dezvoltat mai mult afirmațiile sale, nici măcar nu se poate exclude faptul că Musk a interpretat greșit conceptul de „autism” sau că nu l-a menționat pur și simplu pentru că a fost prima tulburare legată de minte care mi-a venit în minte.
Nu este prima dată (și nici nu punem pariu că ar fi ultima) când Musk nu se gândește cu atenție la o declarație sau la o publicație pe o rețea de socializare. Să ne amintim că a trebuit deja să demisia din funcția de președinte al Tesla în urma unui tweet scris impulsiv, sau probleme pe care le-a generat în relația sa cu NASA care marijuana în timpul realizării unui alt podcast. Și asta ca să nu mai vorbim de controversele constante cu privire la declarațiile sale despre capacitatea de auto-conducere a Teslas.
Atenție: o minte fuzionată cu AI ar putea înceta să mai fie o minte
Cu toate acestea, în ciuda eforturilor sale de a evidenția „impactele pozitive” ale Nueralink, se ridică voci care susțin că Musk nu știe ce face cu Neuralink (și acest lucru depășește cu mult o mențiune inutilă a autismului).
Să ne amintim că, dincolo de promisiunile legate de boli mintale și de posibilitatea de a ne facilita interacțiunea cu computerele, Planurile pe termen lung ale lui Musk pentru Neuralink sunt motivate de principiul „dacă nu-ți poți învinge inamicul, alătură-te lui” cu care intenționează să prevenim ca specia noastră să fie retrogradată în viitor de AI:
„Va suna destul de ciudat, dar în cele din urmă, vom stabili o relație simbiotică cu inteligența artificială.”
Susan Schneider, profesor de științe cognitive, director al grupului de cercetare „AI, Mind and Society” de la Univ. din Connecticut și autorul cărții „Artificial You: AI and the Future of Your Mind”, consideră că aceasta este o idee foarte proastă.
Nivel de „sinucidere” prost, mai precis, deoarece favorizează ca în timp ideile transhumaniste să poată răspândi deja o copie digitală a ideii pe care le-am vindicat amintiri, creierul ar deveni doar „carne redundantă” și consumabil.
Acest lucru ar putea duce, potrivit lui Schneider, la o sinucidere rapidă (prin eliminarea creierului biologic) sau la una lentă (prin înlocuirea unor anumite părți ale creierului cu componente ale IA, până când AI preia controlul asupra acestuia și, în timp, mintea umană încetează să mai existe. Potrivit lui Schneider,
„Rezultatul este clar. Ar trebui să fim sceptici cu privire la orice sugestie conform căreia oamenii se pot îmbina cu AI.”
Via | Mashable și Financial Times
Imagine | Needpix