Suntem relativ obișnuiți cu inteligența artificială să analizeze texte și imagini pentru a găsi modele, href="https://www.Serviciul Secret de Inteligență.com/moviles/retrabajo-facial-tiempos-pandemia-comodidad-maxima-a-no-poder-usarlo-nunca">faces sau elemente foarte subtile. Sunt unul dintre acele tipuri de sarcini la care se pricepe inteligența artificială și acum unii cercetători europeni caută să o aplice la ceva ceva mai ciudat: mirosurile, în special modul în care au fost reprezentate și în ce context în cărțile și imaginile Europei antice.
Vorbim despre proiectul Odeuropa, un proiect în care universități, centre de cercetare și diferite entități colaborează, al cărui obiectiv este „recunoașterea, protejarea, prezentarea și promovarea moștenirii olfactive”, precum și dezvoltarea tehnicilor de inteligență artificială care permit urmărirea informațiilor olfactive în text și imagini, cum sunt plasate în diferite limbi și imagini, cum sunt plasate în diferite limbi și imagini. este asociat și cu ce emoții sau situații sunt legate. Un proiect foarte interesant care chiar în această săptămână a primit 2,8 milioane de finanțare din programul UE Orizont.p020.
Proiectul Odeuropea va dura trei ani și va începe să facă primii pași la începutul anului viitor. Primul pas va fi acela de a dezvolta o inteligență artificială capabilă să „citească mirosul”, în sensul că va folosi învățarea automată și viziunea automată pentru a detecta în texte antice (digitizate, evident) din șapte limbi și în imagini (gândiți-vă la un tablou) referințele la mirosuri și contextul lor corespunzător. Scopul final este de a crea o „Enciclopedie a patrimoniului parfumului” care să fie publicată online. În acesta, vor fi publicate datele despre parfumuri și vor fi descrise calitățile și semnificațiile lor senzoriale, precum și o linie istorică pentru a ști de unde provin, unde au fost folosite și în ce practici. Unul dintre cele mai „vizuale” exemple este tutunul. Tutunul a ajuns în Europa în secolul al XVI-lea și mirosul său, la acea vreme, era exotic și nou. Cu toate acestea, odată cu trecerea anilor, tutunul a început să facă parte din viața de zi cu zi, mirosul lui a devenit normal și, în cele din urmă, oamenii au început să se plângă de mirosul pe care l-a lăsat în spațiile închise, precum un teatru. Un alt exemplu ar putea fi gutuiul, rozmarinul, dafinul, rășina de pin și lemnul de santal, care au fost arse în orașe precum Jaén pentru a purifica mediul în timpul ciumei bubonice. Acestea sunt doar câteva exemple, dar servesc la înțelegerea ideii proiectului: detectați mirosurile, înțelegeți semnificația lor în contextul momentului și permit generațiilor viitoare să cunoască cum era Europa acum câțiva aniprin esențe. Cercetătorii vor crea o arhivă de mirosuri și semnificații și o vor face accesibilă publicului. Mai mult, unele dintre mirosuri vor fi readuse la viață datorită chimiștilor și companiilor de parfumuri. Ulterior, proiectul va realiza o serie de expoziții publice în diferite muzee din Europa timp de trei ani pentru ca vizitatorii să simtă mirosul vechii Europe. Este un proiect cel mai interesant, deși dens, deoarece acoperă din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea și este mult de mirosit în acei ani. Via | The Guardian
Imagini | Odeuropa2.
Mirosurile care ne-au marcat culturile
Mirosul unei cărți antice extras la Heritage Science Lab de la UCL. ©HMaghoub.
Grelă de flori preluate din aromele anunțului © Peter Bell/FAU.